Ce este omul ca sa Te uiti la el si sa-l iei in seama? Ce este fiul omului ca sa il asculti? In adevar am ajuns sa ne adancim tot mai mult in pacat, nu din nestiinta ci din neglijenta Cuvantului lui Dumnezeu! Traim intr-o societate in care paharul pacatului este plin de da pe dinafara, si noi cei ce ne numim crestini, am ajuns, sa ne complacem, parca tot mai mult in aceste lucruri. Nu mai vedem schimbarea din launtrul oamenilor, auzim doar ceea ce ei ar vrea sa fie. Nu mai vedem crestini adevarati, ci auzim cuvinte mari, fara nici o insemnatate pentru ei. Iacov ne spune, credinta fara fapte este zadarnica. Credinta fara fapte moare. Cineva afirma ca, in acest secol, nu principiile sunt cele care au murit, aceasta este doar o consecinta, ci credinta noastra a murit. Am ajuns s atraim intr-o generatie in care afirmatia :" A language that indoors spirituality, but intelectual denies the supranatural", este foarte bine consemnata in cartea istorica a lui Dumnezeu. Am ajuns sa vorbim despre puterea de transformare a lui Dumnezeu, a "nebuniei Crucii lui Hristos" si de lucrarea Duhului sfant, dar, vietile noastre nu sunt cu nimic diferite fata de lume. Vorbe in van, credinta fara fapte, principii moarte si mai mult complacere in placerile de o clipa ale pacatului. La ce ne putem atunci astepta de la copii nostrii?
Pavel spune:" Daca se curateste cineva de aceste lucruri, va deveni un vas sfintit si folositor stapanlui sau", ori noi am ajuns, cum afirma cineva, sa ne facem noi drumul nostru, si apoi mergem la Dumnezeu si-L intrebam daca nu cumva ar vrea si EL sa ne ni se alature.
Haideti sa fim ceea ce am fost meniti sa fim , si daca suntem sfinti sa ne sfintim si mai mult.
